Cuvantul „Sibiu” este unul din putinele cuvinte asiciate exclusiv de Romania, de obicei din punct de vedere turistic, un cuvant reprezentand o zona, un oras, un patrimoniu extraordinar detinut si partial valorificat de Romania. Sibiu este denumirea unui judet aflat in inima Romaniei, in regiunea Transilvaniei, dar si denumirea orasului medieval – capitala de judet – Sibiu.  Una din cele mai dezvoltate, frumoase si fructificate zone din punct de vedere turistic este zona judetului Sibiu, mai exact orasul Sibiu si regiunile din jurul acestuia. Deoarece consideram ca prezentarea judetului Sibiu ar necesita scrierea unei intregi carti si vom lasa specialistii sa faca acest lucru, am selectionat si va prezentam doar cateva dintre cele mai importante puncte de interes turistic din Sibiu, garantandu-va ca un concediu memorabil si unic in aceasta zona. Veti regasi cateva informatii generale si cateva „directii” de vizitat, urmand sa descoperiti singuri comorile judetului.

Judetul Sibiu are suprafata de 5.432 km², fiind vecin cu judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures. Judetul Sibiu dispune de 2 municipii: Sibiu si Medias, 9 orase si 53 comune. Resedinta judetului Sibiu este municipiul Sibiu – unul din cele mai frumoase orase din tara si cu siguranta unul din cele mai cunoscute orase din Romania, din punct de vedere turistic. Va puteti bucura de multiple evenimente culturale organizate in Sibiu si puteti vizita puncte importante de interes turistic: Turnul Scarilor, Piata Macelarilor, Turnul Vechii Primarii, Universitatea saxonilor transilvaneni, Biserica Franciscana, Turnul Tamplarilor, Turnul Blanarilor, Muzeul Bruckenthal s.a.

Statiunea Paltinis – situata la 32 km. sud-vest de Sibiu, la altitudinea de 1.442 m. in Muntii Cindrel, intr-o padure de conifere. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Stratul de zapada se mentine cca. sase luni recomandand Paltinisul pentru sporturile de iarna. Partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift. 
Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului.

Statiunea Ocna Sibiului – statiune cu caracter permanent din 1948, statiunea dispune de pavilioane pentru bai calde si reci, pentru impachetari cu namol, aerosoli, bazine, precum si strandul cu lacurile Horia, Closca si Crisan, formate prin inundarea a sase saline vechi: Lacul fara fund (declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie), Lacul Ocna pustie (Avram Iancu), Lacul Brancoveanu, Lacul Ocnita, Lacurile Inului, Matelor, Lacul cu namol. La Ocna Sibiului se trateaza cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Statiunea Bazna – situata la 15 km. de Medias si 70 km. de Sibiu, statiunea dispune de ape minerale clorurate sodice, iodurate, bromurate, concentrate, atermale; namol terapeutic extras de pe fundul bazinelor, atmosfera bogata in aerosoli si hidroioni de iod si sodiu. Din apa izvoarelor se extrage sarea de Bazna comercializata prin farmacii. Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta inca din secolul al XVIII-lea. Statiunea dispune de hoteluri moderne, cateva baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), restaurante, biblioteca, amenajari sportive si de agrement.

Statiunea Miercurea Sibiului – statiune sezoniera, situata la 5 km. de orasul Miercurea Sibiului. Statiunea dispune de izvoare cu apa minerala clorurate-sodice, namol sapropelic fosil, climat de crutare. In statiune se ofera tratament pentru afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardio-vasculare.

Cetatea taraneasca cu biserica evanghelica Copsa Mare – Satul Copsa Mica apartine de comuna Biertan, situat la 2 km de centrul comunei. Monument de arhitectura religioasa si de aparare ridicat de comunitate in stilul gotic in secolele XIV - XVI. Turnul masiv dispune de un drum de straja, iar corul este inzestrat cu etaj de aparare, metereze si guri de aruncare.
 

Cetatea BIERTAN – Biertanul este atestat pentru prima oara documentar la 1283 ca facand parte din capitlul Medias, in 1418 primeste drept de a organiza targ saptamanal, comunitatea isi construieste o impunatoare biserica - cetate. Intre 1572 si 1867 Biertanul a fost centrul ecleziastic episcopal al sasilor, fapt ce a favorizat dezvoltarea localitatii si intarirea cetatii fortificate. In timpul rascoalei curutilor, in 1704, cetatea Biertanului a fost ocupata si jefuita. Dupa 1990, sasii de pretutindeni se aduna, in fiecare an la Biertan. Din anul 1993 biserica - cetate din Biertan este inscrisa in Lista Patrimoniului Mondial. Biserica dispune de un patrimoniu artistic deosebit de valoros. (Altarul poliptic, stranele, covoare anatoliene, lapidarul, baldachinul, etc.) Cetatea, construita odata cu biserica si intarita in secolele urmatoare, are trei incinte fortificate cu sase turnuri si doua bastioane. Monumentul a fost restaurat in anii 1983 - 1989. Donariumul de la Biertan - descoperit in 1775 la radacina unui copac din padurea Chimdru, situata la 5 Km spre sud de Biertan. A ajuns in colectia de antichitati a baronului Samuel Brukenthal de la Avrig, apoi in muzeul Brukenthal. Este format dintr-o tabula ansata din bronz (32,5 cm x 12,6 cm) purtand inscriptia EGO ZENOVIUS VOTUM POSVI (Eu Zenovius am pus aceasta ofranda) si un disc, de asemenea din bronz cu diametrul de 23,7 cm, avand in interior monograma lui Hristos (H+P) Cercetatorii l-au datat in secolul al IV-lea (d.Chr.), el reprezentand un argument al existentei in acest spatiu, dupa retragerea aureliana (271 d. Chr.), a unei populatii crestine vorbitoare a limbii latine.

Cetatea CISNADIE - construita in stil romanic la sfarsitul sec. XIII ca bazilica cu trei nave, cor, absida centrala, doua abside laterale si turn masiv deasupra corului. Dupa atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificata prin suprainaltarea si dotarea cu metereze a turnului central, suprainaltarea absidei si construirea deasupra portalurilor laterale a altor doua bastioane. Biserica a fost inconjurata de trei centuri de ziduri prevazute cu coridoare de aparare, turnuri si bastioane precum si cu santuri ce puteau fi umplute cu apa, astazi astupate. Biserica evanghelica din Cisnadioara construita in stil baroc in 1764, inglobeaza pe latura de vest turnul bisericii anterioare apartinand stilului gotic. Muzeul satesc din Cisnadioara - 1971 - etaleaza piese de textile, ceramica si lemn specifice creatiei populare sasesti din sudul Transilvaniei.

Cetatea MOSNA – aici s-a descoperit tezaur de monede imperiale romane (sec. I-III) si o fortificatie de pamant  din secolul XIII. Cetatea taraneasca si biserica evanghelica fortificata - unul dintre cele mai reprezentative monumente de acest gen din sudul Transilvaniei. Construita in stilul gotic (sfarsitul sec. XV) biserica de tip sala cu trei nave este bogata in elemente sculpturale, atribuite lui Andreas Lapicida. Impresioneaza si lucrarile de fortificare, cu ziduri inalte de noua metri, cu drumuri de straja si cinci turnuri de aparare.

Cetatea NOCRICH - atestat documentar la 1263. Biserica evanghelica fortificata din Nocrich (din fortificatiile medievale se mai pastreaza patru bastioane din incinta de aparare). Casa parohiala din Nocrich, biserica ortodoxa cu hramul Sf. Vasile din Fofeldea. Cetatea taraneasca cu biserica evanghelica din Hosman era compusa din doua incinte fortificate cu sase turnuri.
Biserica a fost restaurata in 1993. Biserica ortodoxa cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Tichindeal - monument istroic construit in 1791. Pictura interioara a fost executata de fratii Grecu din Sasaus.

MEDIAS - Fortificatiile orasului au fost construite treptat pe parcursul secolelor XIII – XV, inceand cu biserica - cetate. Castelul - reprezinta nucleul sistemului de fortificatii medievale. Fortificatia consta din doua randuri de ziduri intarite cu turnuri de aparare in jurul Bisericii evanghelice, dupa sistemul bisericilor din mediul rural. Cu modificari aduse de constructii ulterioare se pastreaza astazi numeroase vestigii: Turnul Clopotelor, Turnul Scolii, Turnul Funarilor, Turnul Croitorilor (refacut cu destinatie de scoala in secolul al XIX-lea) si Turnul Mariei, care pastreaza resturi de fresca, fiind folosit o perioada drept capela catolica. Turnul Forkesch, Turnul Steingaesser, biserica evanghelica cu hramul Sfanta Margareta reprezinta una dintre cele mai valoroase biserici gotice din Romania atat prin elevatia sa cat si prin valorile de arta pe care le adaposteste. Actualul edificiu a fost precedat de altele doua, databile in sec.XII - XIII. Este un monument al goticului tarziu cu un impunator turn (Turnul trompetilor), suprainaltat in anii 1550 - 1551. Casa parohiala a bisericii evanghelice. Biserica si manastirea Franciscanilor - atestata documentar in sec. al XV-lea, stil gotic. Dupa revenirea ordinului in Transilvania, in prima jumatate a sec. al XVIII - lea biserica a fost restaurata in stilul baroc, ansamblul primind forma actuala. Biserica de pe Zekesch apare in planurile orasului inca la 1699. Actuala constructie dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea. Catedrala ortodoxa, Casa Schuller - constructie civila in stilul Renasterii (sfarsitul sec. al XVI-lea) restaurata in perioada 1973 – 1996, Fosta farmacie Vulturul Negru (1760), Cladirea scolii piaristilor, Muzeul Municipal - amenajat in cladirile fostei manastiri a franciscanilor. Muzeul are colectii valoroase reprezentand descoperiri, donatii si achizitii ilustrand istoria, cultura si civilizatia zonei Tarnavelor, grupate pe trei sectoare tematice: istorie, arta populara si stiintele naturii. Casa memoriala Stefan Ludwig Roth, Casa memoriala Hermann Oberth.  

AGNITA - Prima atestare documentara este din 1280 cu denumirea de Sancta Agatha.

 - Biserica fortificata cu trei nave si patru portaluri cu ancadramente din piatra. In secolele XV - XVI a suferit modificari, fiind intarita cu o incinta fortificata din care se mai pastreaza Turnul clopotnita cu o galerie in partea superioara, Turnul croitorilor, incorporat in cladirea scolii, Turnul cizmarilor, Turnul dogarilor si Turnul slaninelor, folosit pentru pastrarea acestora de catre comunitate.

 - Muzeul Vaii Hartibaciului - istorie locala si etnografie ilustrand zona Vaii Hartibaciului.

 - Biserica ortodoxa cu hramul Sfantul Nicolae. A fost construita in stil bizantin intre 1795 si 1797 de negustorii brasoveni Dumitru Ovghidan si Radu Bogdan. Interiorul a fost pictat in fesca de fratii Green din Sasaus.

SALISTE – Cetatea Saliste; Statiunea Crint (la 18 km. de Saliste) – loc de odihna si de plecare in trasee montane spre cabana Fantanele, Iezerele Cindrelului, Paltinis, Valea Sadului sau Valea Frumoasei.

- Muzeul personalitatilor salistene curpinde carti, documente, lucrari de arta referitoare la personalitatile proeminente ale Salistei.

- Muzeul Protopopiatului Saliste - contine carti si documente referitoare la istoria protopopiatului precum si miniaturi ale lui Picu Patrut.

- Parcul de sculptura in lemn din Poiana Soarelui - expune in aer liber opere de arta contemporana realizate, incepand din 1981, in sapte editii ale Taberei nationale de sculptura in lemn.

- Biserica ortodoxa cu hramul Inaltarea Domnului si Sf. Oprea - construita intre 1761 – 1785, pastreaza fresce exterioare si interioare din pictura originala, apartinand mesterilor zugravi Ioan Popa, Florian Muntean - din Saliste si Ioan din Aciliu.

- Schitul Foltea (la 3 km. de localitate) - ridicat in 1923 in memoria ostasilor romani cazuti in primul razboi mondial.

- Fantana Foltei este situata in vecinatatea schitului.

- Biserica ortodoxa cu hramul Sf. Ioan Botezatorul din Gruiu - ctitorita de familia Candea (1742) - pictura murala realizata intre 1787 - 1790 si la inceputul secolului al XIX-lea (Pictori Vasile Munteanu si Florian Muntean).

- Muzeul satesc din Gales - expozitie de etnografie si arta populara din zona precum si un sector in aer liber.

- Biserica ortodoxa cu hramul Intrarea in Biserica din Gales.

 PARCUL NATURAL CINDREL - zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al varfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat in arealul comunelor Gura Raului, Rasinari, Tilisca si Jina.

 PARCUL NATURAL GOLUL ALPIN FAGARAS - zona protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna. Golul alpin al Muntilor Fagarasului, intre Varful Suru si Podagru.
Versantul nordic apartine ariei comunelor Racovita, Porumbacu, Arpas si orasului Avrig. Include si rezervatia naturala Balea si Muntii Cindrelului. Suprafata: 6.989,2 ha. Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Balea - rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume. Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Localizare: Muntii Fagarasului, Caldarea glaciara Balea, intre varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.439 m), Paltinu Mare (2.398m), Muchea lui Buteanu (2.506m) si Piscul Balii, in aria comunei Cartisoara. Suprafata: 180 ha.

 Padurea Dumbrava - zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala.
Parcul se afla la sud-vest de municipiul Sibiu, spre Rasinari, avand suprafata: 993 ha. 

 Iezerele Cindrelului - rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Cuprinde srealul comunei Gura Raului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de varful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1.999 m altitudine) si Iezerul Mic (1.946 m. altitudine). Reliefului alpin  i se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte- pasare alpina. Suprafata: 609,6 ha. R

 Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin. Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha

Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba - rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, iintre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei.
Suprafata: 11 ha.

 Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - rezervatie botanica, situata pe valea raului Sadu, intre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului Talmaciu.

 Rezervatia naturala Arpasel – rezervatie faunistica si de flora, in rezervatie fiind circa 80% din caprele negre din Muntii Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide. Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza, iar pe de alta parte accesul este dificil. Localizare: pe Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Balea. Cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, intre 1000 m si 2500 m altitudine, pe valea strajuita de varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m) si Vartopel (2.359 m) Suprafata: 732 ha.

Calcarele cretacice de la Cisnadioara - monument al naturii cu valoare geologica - de tip paleontologic. Localizare: Pe Valea Argintului, langa satul Cisnadioara.

Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - monument al naturii cu valoare geologica, prezinta fenomenul de heliotermie, s-a format intr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafata: 0,2 ha. Localizare: in partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului.

Judetul Sibiu cuprinde 5 zone etno – folclorice:

• Tara Oltului: Arpasul de Jos, Arpasul de Sus, Porumbacul de Jos, Porumbacul de Sus, Carta, Cartisoara, Scorei si Sarata; Avrig, Racovita, Sebesul de Jos, Sebesul de Sus, Turnu Rosu; Sacadate, Bradu, Colun, Glamboaca, Noul Roman
• Marginimea Sibiului: Boita, Talmacel, Sadu, Rau Sadului; Rasinari, Poplaca, Orlat, Gura Raului; Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales; Tilisca, Rod, Poiana Sibiului, Jina; Talmaciu, Cisnadie, Cisnadioara, Mohu, Vestem, Bungard, SelimbAr, Cristian, Sacel.
• Valea Hartibaciului: Casolt, Cornatel, Nucet, Chirpar, Tichindeal, Nocrich, Altana, Agnita; Satele de pe Valea Veseudului : Chirpar si Sasausi
• Zona Slimnic Ocna Sibiului: zona Amnas; Slimnic, Rusi, Amnas, Apoldus de Jos, Apoldul de Sus; Toparcea, Alamor, Armeni, Bogatu, Pauca, Brosteni, Ocna Sibiului
• Zona Tarnavelor: Medias (Ighisu Nou, Mosna, Bazna, Curciu, Alma Vii), Dumbraveni (Saros pe Tarnave, Biertan, Richis, Valchid, Copsa Mare, Malancrav), Copsa Mica (Axente Sever, Agarbiciu, Seica Mica, Soala, Tapu)

Ø       Festivalul National al Tinerilor Interpreti de Muzica Populara “Vara” primavara – vara

Ø       Festivalul International de Folclor Cantecele Muntilor - august

Ø       Festivalul National al Traditiilor Populare – august

Ø       Targul Creatorilor Populari din Romania – august

Ø       Targul Olarilor din Romania – septembrie

Ø       Olimpiada Internationala Mestesuguri Artistice – septembrie

Informatiile au fost preluate de pe: http://www.sibiu.djc.ro/, http://www.cjsibiu.ro/